Revista OEconomica

Tudor Constantin BĂLAN - Cycles of Freedom: Are Our Rights Today Permanently Secured, or Are We in a Transitional Phase? The Cases of Great Britain, the United States, and Russia

Marius-Cristian PANĂ, Adela BĂLAN - Economic Freedom and Prosperity: A Comparative Analysis of Welfare Determinants at the International Level

Ana Octavia ALBU - When Accurate Forecasts Still Produce Waste: Demand Shocks and Over-Forecasting Risk in Food Retail

Adrian-Ioan DAMOC - The Persian Pivot and the Reconfiguration of Geopolitical Realism: Iran and Venezuela in Strategic Competition among the United States, China, and Russia

Emmanuel Olusegun STOBER - Coercive Diplomacy in the Gulf and the Limits of the Strike-Forward Strategy: Toward a Middle-Power Coalition for Regional Stability

Sorin-Nicolae CURCĂ - On the Informational Entropy of Economic Shock

Florin DĂNESCU - The Banking Sector as Critical Infrastructure in the Logic of Hybrid Conflict: Post-2014 Legislative Convergence in Central and Eastern Europe and the Case of Romania

Alexandru POPOVICI - The Contribution of the Music Industry to GDP and Employment: A Comparative Analysis

Mohammed AL-NASSERY - Implications of the War in the Middle East: An Analysis of the Economic, Security, Humanitarian, and Political Dimensions

Mihai LĂCĂTUŞ - GDP as a Means, Not an End: Inequality as the Missing Variable in Fiscal Policy Design – A 60-Country Analysis of Economic Growth and Subjective Well-Being

Articles on Issue Theme

Octavian-Dragomir JORA

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Sub această tematică, OECONOMICA a decis să lanseze o discuţie pe care o considerăm a fi deopotrivă şi de o eternă actualitate, precum şi de un ordin conceptual superior dezbaterilor mai convenţionale astăzi şi găzduite de ştiinţa economiei (le avem în vedere pe cele numite uzual „practice”, respectiv, „teoretice”): un dialog epistemologic. Întrebarea „ce este de făcut pentru a ieşi din criză?” cere decenţa şi prudenţa unui „ce teorie explică mai bine emergenţa şi extincţia stărilor de criză?”, care, la rându-i, cere, dintotdeauna, în ciuda impresiei de decrepitudine a demersului (astăzi, când încercăm, monist, să atingem „coarda sensibilă” între string-urile hawkingiene postulate să ne ajute, finalmente, să pricepem totul), decenţa şi prudenţa unui „ce fel de cunoaştere este cunoaşterea economică; diferă ea substanţial de alte tipuri de cunoaştere; şi, dacă da, ce tip de metode ar fi mai util să dezvoltăm pentru a da răspunsuri dense în realism?”.

ŒCONOMICA nr. 3/2009

ECONOMIE ŞI EPISTEMOLOGIE. O ALTFEL DE CRIZĂ?

Select Issue: